CityTV - Articol - fitness by deduTz

Articolele lui Dedutz

Revenire

fitness by deduTz

Alimentatia reprezintã domeniul în care se fac cele mai grave erori.
Omul modern se hrãneste într-un mod nesãnãtos, mãnancã prost si mult.
Asa se face cã o persoanã din douã suferã de exces de greutate
(depãsirea cu peste 10% a greutãtii normale). Aceasta are efect nefast
asupra sistemului osos, a scheletului si asupra aparatului motor, în
special asupra pãrtii inferioare a corpului. Cu cat excesul în greutate
este mai mare cu atat creste si procentajul persoanelor care suferã de
maladii coronariene (anginã pectoralã, infarct miocardic,
ateroscleroza), sau cu afectiuni cancerigene, cum ar fi cancerul
intestinelor. Statisticile aratã cã peste 30% dintre obezi mor din
cauza bolilor de ficat sau a diabetului. De asemenea obezii pot avea
probleme mult mai mari decat cei cu greutate normalã în cazul unor
inteventii chirurgicale.

Cea mai mare gresealã fãcutã în domeniul nutritiei, priveste absorbtia
excesivã a hidratilor de carbon, care sunt lipsiti de valoare nutritivã
si care se gãsesc în: zahãr, dulciuri, fãinã, bãuturi alcoolice.
Acestea sunt transformate de organism în depuneri de grãsimi.

Obezii se aflã în interiorul unui cerc vicios. Grãsimea nu mai este la
modã, iar mass media înfãtiseazã sãptãmanal o imagine care contravine
modului de viatã a persoanei obeze. Astfel, aceasta se confruntã, mai
mult sau mai putin, cu un stres psiho-social, iar reactia ei este, în
general, sã mãnance tot mai mult.

Multe persoane, în special femei, iau medicamente de sintezã pentru
slãbit, care au efectul de a le suprima pofta de mancare, actionand ca
un laxativ. Folosirea permanentã a acestor medicamente creazã
dependentã si perturbã metabolismul apei si a sãrurilor din organism,
provocand edeme, rinichii sunt afectati, se produc tulburãri psihice si
de ritm cardiac. Au apãrut regimurile pe bazã de pulberi, care, în
prima fazã, produc o scãdere însemnatã în greutate, deoarece organismul
pierde multã apã, dar nu scade si grãsimea.

Toate aceste cure de slãbire restrictive au marele dezavantaj cã
persoana nu învatã sã-si înlocuiascã modul de nutritie nesãnãtos cu
obiceiuri alimentare mai bune, astfel cã majoritatea îsi regãsesc
vechea greutate la numai cateva sãptãmani de la terminarea regimului,
ele fiind mai dezechilibrate decat înainte din acest punct de vedere.

Regimul disociat propune o alternativã blandã si eficace, pe termen
lung, în curele radicale si restrictive, care au ca scop scãderea
greutãtii prin prevenirea persoanei de anumite alimente. Aceasta
înseamnã cã unele alimente se potrivesc mai bine între ele decat
altele. Dacã alimentele care nu se potrivesc se consumã împreunã, se
produce pentru o scurtã duratã o dereglare digestivã, în primul rand
balonare, apoi o mãrire a organelor digestive.

Digestia are loc mai usor dacã sucurile gastrice prelucreazã un singur
fel de alimente. De exemplu, legumele verzi se potrivesc cu carnea,
decat cele care contin amidon, deoarece acestea din urmã se digerã în
mediu alcalin, spre deosebire de carne cãreia îi trebuie un mediu acid.

Este
importantã separarea proteinelor de glucide, care practic nu este
posibilã 100%, dar dacã se reuseste sã se rezolve la douã treimi din
alimente este foarte bine.

Alimentele cu calorii negative sunt cele consumatoare de grãsimi. In
cea mai mare parte sunt reprezentate de legume, fructe si condimente si
sunt bogate în sãruri minerale, vitamine, contin putine proteine si
hidrati de carbon, iar procentul lor caloric va fi de 90 de calorii la
100 de grame. Pe de altã parte aceste alimente au în compunerea lor
peste 90-95% apã. Consumarea în mod regulat a acestor alimente produce
un efect caloric negativ, care duce la o pierdere în greutate.

Busuiocul, cimbrul, mãrarul, usturoiul, pãtrunjelul, menta, salvia,
cimbrisorul, chimionul, ienupãrul pe langã faptul cã amelioreazã mult
gustul mancãrii, contribuie la procesul de digerare si eliminare a
grãsimilor.

Fructele cum ar fi: ananasul, merele, portocalele, cãpsunele, afinele,
zmeura, mango, grapefruit, lãmaia au rol în distrugerea proteinelor.

O hranã sãnãtoasã este o hranã proaspãtã, variatã, bogatã în substante
vitale, alcalinã, cu multe vitamine, cu sãruri minerale si
oligoelemente.

Este recomandat ca de trei ori pe sãptãmanã sã nu se consume carne, aceasta fiind înlocuitã cu preparate din soia.

Nevoile zilnice de aminoacizi se pot acoperi prin consumarea a 100 gr.
de grau integral sau orez nedecorticat. Se vor consuma legume
proaspete, care contin substante vegetale bioactive (glucosinolate,
flavonaide) cum ar fi: cartofi, linte, mazãre, fasole verde, varzã,
broccoli, rosii, fulgi din cereale, paine integralã, gris, orez
nedecorticat, grau încoltit sau germeni de grau. Substantele bioactive
distrug radicalii liberi care sunt responsabili pentru evolutia
cancerului.

Se recomandã hrana care nu a fost congelatã, conservatã, rafinatã,
evitandu-se alimentele care au fost prelucrate industrial, cum ar fi
zahãrul rafinat, fãina albã, uleiul rafinat, conservele.

Unele condimente au efect de stimulare a digestiei si metabolismului
(cimbrul), altele actioneazã împotriva îmbolnãvirilor (chimenul,
cimbrul, mãrarul), sau sunt diuretice (ceapa, ienupãrul).

Se vor consuma numai grãsimi vegetale naturale, unt, margarinã sau ulei
presat la rece. Se vor evita alimentele cu continut mare de candiu
(metal nociv pentru sãnãtate si care provoacã leziuni renale) cum ar
fi: ciupercile de pãdure, organele de porc, pateul de ficat.

La prepararea alimentelor trebuie avut grijã ca acestea sã se fiarbã
mai mult decat este nevoie, deoarece se distrug substantele nutritive.
Trebuie avut grijã la mancãrurile cu prãjeli si sosuri, deoarece nu
sunt sãnãtoase. Afumarea alimentelor si prãjirea lor în grãsime animalã
sau ulei încins produce la suprafata acestora o crustã maronie (care
este o oxidare toxicã), precum si deseuri grãsoase, care sunt cauza
tulburãrilor digestive si a gravelor probleme de sãnãtate
(ateroscleroza, bolile canceroase). Cel mai indicat este ca alimentele
sã fie preparate la aburi, prin fierbere în apã sau la grãtar, ele
pãstrandu-si gustul, culoarea si valoarea nutritivã.

Ar trebui respectate cateva reguli privind modul în care ne alimentãm sãnãtos:

- se mãnancã încet, avand timp suficient pentru consumarea
mancãrurilor, fãrã stres, fãrã întreruperi (ridicare de la masã pentru
rezolvarea unor probleme), într-o atmosferã de calm si liniste;

- cu 15-20 de minute înainte de masa principalã se poate consuma o
salatã sau un mic aperitiv, pentru a se micsora senzatia de foame,
mãrind satietatea;

- se mãnancã pe sãturate, dar nu mai mult, chiar dacã mancarea este foarte bunã si gustoasã;

- se mãnancã la ore fixe;

- nu se \"sare\" peste mese si nici nu se înlocuieste masa cu o felie de paine cu unt;

- se mestecã mult si bine, hrana trebuind fãramitatã înainte de a se înghiti, pentru a usura munca stomacului;

- nu se beau lichide în timpul meselor, deoarece digestia este mai dificilã, producandu-se mai mult acid în stomac;

- dupã ora 17 nu se consumã mese îmbelsugate, bogate în proteine, greu
de digerat, iar cu 2 ore înainte de culcare nu se mãnancã nimic;

- se recomandã împãrtirea celor 3 mese principale în cantitãti mai mici, în 5-6 mese pe zi;

- se mãnancã numai cand apare senzatia de foame, fiind interzisã
consumarea alimentelor de plictisealã sau pentru omorarea timpului;

- nu se mãnancã cu lãcomie, iar portiile de mancare sã fie moderate;

- este indicatã tinerea postului o zi pe sãptãmanã, pentru eliminarea
toxinelor si odihnirea organelor. Pe durata postului se beau multe
lichide, apã platã, sucuri naturale din fructe, ceaiuri, cam 2-3 litri
esalonat pe toatã ziua;

- seara, înainte de culcare se poate bea o canã cu lapte cald, eventual
îndulcit cu miere de albine, sau o canã cu ceai din plante medicinale
(tei, musetel).